Cum recunoști un email de phishing care imită o firmă din România

Un email de phishing se recunoaște cel mai sigur după ce îți cere, nu după cum arată: parole, date personale, o plată sau deschiderea unui fișier pe care nu l-ai cerut. Dacă mesajul face asta și mai vine și cu grabă, tratează-l ca pe o încercare de fraudă până când verifici prin alt canal. Mai jos găsești semnele concrete, ce spune Direcția Națională de Securitate Cibernetică (DNSC) și ce faci dacă ai apăsat deja pe ceva.

Cum arată phishingul care vizează firmele din România

Autoritățile românești au avertizat de mai multe ori că mesajele false imită instituții și firme cunoscute. Într-o campanie semnalată de DNSC în septembrie 2025, emailurile păreau trimise de organizații oficiale sau de companii din zona financiar-contabilă. Unele păreau să vină de la o asociație, un coleg sau un partener, și susțineau că ai o datorie, cereau plata unor servicii inexistente sau îți cereau date personale ori financiare.

Atașamentele erau fișiere Word, PDF sau arhive. Potrivit DNSC, deschiderea lor poate instala ransomware, adică un program care criptează datele și te blochează în propriile fișiere. Pentru o firmă mică, cu contabilitatea și ofertele pe un singur calculator, asta înseamnă zile de oprire.

DNSC a mai explicat că atacatorii nu folosesc doar emailul. Mesajele pot veni și pe WhatsApp, Signal, Telegram, Messenger sau Slack, uneori cu adrese falsificate care par să aparțină unor instituții publice sau unor organizații cunoscute din România.

Semnele care contează, în ordinea în care le verifici

Nu trebuie să fii specialist ca să prinzi majoritatea tentativelor. Verifică, în ordine:

• Adresa expeditorului, nu doar numele. Numele afișat poate spune orice. Adresa reală apare când apeși pe nume sau când treci cu mouse-ul peste el. Google notează explicit că numele expeditorului care nu se potrivește cu adresa este un semn de phishing. DNSC a dat exemplul unor mesaje în numele unei bănci, unde numele conținea denumirea băncii, dar adresa nu avea formatul oficial.
• Linkul real. Dacă adresa la care duce linkul nu se potrivește cu textul afișat, nu apăsa. Trece cu mouse-ul peste link și citește adresa de jos a ferestrei.
• Graba. DNSC recomandă prudență la mesajele prezentate ca urgente, inclusiv cele care pretind că vin de la autorități.
• Formulările ciudate. O firmă care îți scrie în română de obicei nu face greșeli de exprimare. Un mesaj stângaci, în numele unei instituții, e un semn rău.
• Ce ți se cere. Parole, coduri PIN, date personale, plata unei facturi pe un cont nou sau deschiderea unui atașament neașteptat. Google adaugă la listă promisiunile prea bune ca să fie adevărate.
• Un link care cere actualizarea datelor. Băncile nu cer, de regulă, actualizarea datelor printr-un link, spune DNSC în avertismentele către clienți.

Niciun semn singur nu e dovadă. Împreună, două sau trei dintre ele ar trebui să te oprească.

Facturi, ANAF și colegi: variantele cele mai frecvente la firme

La o firmă mică, cele mai periculoase mesaje sunt cele care seamănă cu munca de zi cu zi: o factură, o somație, o cerere de la un partener. Se adaugă varianta în care "directorul" cere urgent un transfer sau schimbarea unui cont bancar.

Regula practică este simplă: orice schimbare de cont bancar și orice plată cerută prin email se confirmă pe alt canal. Sună persoana la numărul pe care îl ai deja în agendă, nu la cel din mesaj. DNSC dă același sfat: nu face plăți pe baza instrucțiunilor primite pe email fără să verifici sursa prin canale oficiale, iar dacă ai dubii, confirmă autenticitatea printr-un canal alternativ.

Ce faci dacă ai deschis sau ai apăsat deja

Dacă ai apăsat doar pe un link și nu ai introdus nimic, închide pagina și nu mai face nimic pe ea. Dacă ai scris o parolă, schimb-o imediat pe site-ul real, apoi pe orice alt cont unde o foloseai. Dacă ai deschis un atașament și calculatorul se comportă ciudat, deconectează-l de la rețea și nu mai lucra pe el până nu e verificat.

Pașii care te salvează în cazurile grave sunt făcuți dinainte: copii de siguranță păstrate separat de calculator (pe alt dispozitiv sau în cloud), un antivirus actualizat care scanează și emailurile, și parole diferite pe conturi. DNSC include copiile de siguranță regulate printre recomandările de bază contra ransomware-ului.

Unde raportezi mesajul

În Gmail, deschizi mesajul, apeși pe cele trei puncte de lângă Reply și alegi Report phishing. Mesajul și atașamentele ajung la Google, care le poate analiza ca să protejeze și alți utilizatori.

Pentru situațiile din România, DNSC primește rapoarte la numărul 1911 și prin platforma pnrisc.dnsc.ro. Merită raportate mai ales campaniile care imită instituții românești, pentru că așa se pot trimite avertismente mai departe.

Ce faci de mâine

Spune-le colegilor trei reguli: nu deschid atașamente neașteptate, nu fac plăți din email fără confirmare telefonică și nu introduc parole după un link primit în mesaj. Dacă ai un calculator care s-a comportat ciudat după un astfel de email, adu-l la verificare la un service din Timișoara înainte să copiezi datele pe alt dispozitiv, ca să nu muți problema odată cu fișierele.

Surse:

• Avertisment DNSC: campanie de phishing activă în România (Alba24, 4 septembrie 2025)
• Avertisment DNSC asupra phishingului și spear phishingului (G4Media, 1 mai 2022)
• Ajutor Gmail: evită și raportează phishingul